Prințesa mult așteptată |
< Înapoi |
Cum m-am hotărât ?!
Hotărârea de a urma acest drum am luat-o repede, fără îndelungi consultări… efectiv, într-o dimineaţă la cafea îi zic soÅ£ului că din întâmplare am văzut pe net o informaÅ£ie privind procedura de adopÅ£ie… iar răspunsul lui a fost surprinzător: “păi... hai să pregătim actele, dacă ÅŸtii despre ce e vorba!”… eu m-am uitat lung la el ÅŸi l-am întrebat:” tu vorbeÅŸti serios?!”… ”Da, nu trebuie să discutăm prea mult!”. Åži aÅŸa am ajuns la DirecÅ£ia (D.G.A.S.P.C.-ul) de care aparÅ£inem. Acolo am fost la fel de hotărâÅ£i. Asistenta socială ne-a povestit mai pe larg cu ce “se mănâncă adopÅ£ia” ÅŸi ne-a spus ca în cazul în care ne hotărâm, va trebui să completăm o cerere. Dar noi doream să completăm pe loc cererea.
Ziua ‘H’
Åži aÅŸa am trecut de prima atestare, de a doua atestare ÅŸi dupa un an ÅŸi jumătate ne-am nimerit la direcÅ£ie, era un simpozion (la care ne-am anunÅ£at participarea) ÅŸi dna. AS ne-a zis să rămânem după eveniment, deoarece am intrat în potrivire cu o fetiţă. Sincer, nu cred că mai ÅŸtiu ce s-a vorbit la acel simpozion, nu mai puteam de nerăbdare să se termine ÅŸi să aflu informaÅ£ii. AÅŸa am aflat noi de fetiÅ£a noastră în vârstă de 5 ani. Dupa aproximativ 2 săptămâni am primit poze cu ea… tot ce vă pot spune este că ne-am îndrăgostit de ea de la prima privire. Å¢in minte că eu am fost prima care a văzut pozele, l-am sunat pe soÅ£ul meu ÅŸi el, cu vocea gâtuită de emoÅ£ie, m-a întrebat : ”ÅžI CUM E ???”… El se afla în oraÅŸ ÅŸi cred că a gonit până acasă să vadă ÅŸi el poza, nu mai putea de nerăbdare. M-a sunat imediat ÅŸi mi-a zis ”ÎMI PLACE. VorbeÅŸte la direcÅ£ie să mergem la ea!”
Marea întâlnire
După câteva zile (mai repede nu puteau cei de la direcÅ£ie, dacă ar fi fost după noi, am fi mers a doua zi!) am pornit la drum (ne despărÅ£eau 130 km). Å¢in minte că era o zi ploioasă, greu de circulat ÅŸi l-am întrebat pe soÅ£ul meu ce-i spune inima. Åži el m-a încurajat : ”Eu zic că va fi bine!”… culmea e că ÅŸi eu simÅ£eam la fel. Pe drum am văzut un stol de berze, se aciuaseră pe un ÅŸes ÅŸi mi-am zis că ăsta e semn de la Dumnezeu că mergem către copilul nostru!
Nu vă puteÅ£i imagina ce emoÅ£ii aveam, exact ca atunci când am păşit pragul direcÅ£iei, simÅ£eam un gol în stomac, Å£in minte că la examene mai aveam golul acesta… în fine, ne-a întâmpinat AM ÅŸi am intrat într-o cameră unde era o fetiţă la marginea patului; ea, mititica, la fel de cuprinsă de emoÅ£ii ca ÅŸi noi. Se uita cu coada ochiului, ne-am apropiat de ea ÅŸi am făcut cunoÅŸtinţă. I-am înmânat punga de cadouri ÅŸi am rugat-o să se uite dacă îi place. A început, timid, să scoată, pe rând, tot ce i-am dus noi. Am intrat în vorbă cu ea, i-am arătat cartea de colorat, am întrebat-o diverse culori (ÅŸi ÅŸtia), diverse cifre (la fel), după care am început toÅ£i trei să facem un puzzle pentru o socializare mai bună. Întâlnirea a decurs neaÅŸteptat de bine ÅŸi la un moment dat asistenta socială care ne-a însoÅ£it a dat “plecarea”. Am rugat fetiÅ£a să ne conducă până la uşă, ea a acceptat ÅŸi ne-am strâns în braÅ£e, ne-am pupat. A urmat un moment foarte emoÅ£ionant… când am ieÅŸit din clădire, la jumătatea drumului dintre uşă ÅŸi poartă, a fugit după noi ÅŸi l-a prins pe soÅ£ul meu de picior (el era ultimul din rând). Atunci am simÅ£it că ÅŸi ea ne-a ales să-i fim părinÅ£i. AÅŸa cum cere legea, aveam 3 zile la dispoziÅ£ie să ne dăm acordul dacă dorim continuarea procedurii, însă noi am rugat-o pe d-na de la direcÅ£ie să ne dea posibilitatea să facem cererea pe loc.
Nu era nevoie să ne consultăm, am simÅ£it amândoi că EA E!
Aceasta este povestea noastră… fetiÅ£a încă nu este la noi, săptămâna viitoare avem termenul de încredinÅ£are, dar simt că face parte din mine, am început să renunţăm la diverse lucruri ÅŸi să-i cumpărăm ei… acum ea e pe primul plan! Suntem încă în pregătiri, curând vin meÅŸterii să-i pregătim camera roz “de prinÅ£esă”… ÅŸtiu că viaÅ£a noastră va fi dată peste cap de această domniÅŸorică, dar... O IUBIIIIIIM!!!!!!!!!
E FETIŢA NOASTRĂ!!!!!!!!!! Viaţa noastră va căpăta un alt sens!
Ne bucurăm pentru Ioana ÅŸi soÅ£ul ei, îi felicităm pentru hotărârea luată ÅŸi le urăm să fie sănătoÅŸi, fericiÅ£i ÅŸi să aibă parte numai de împliniri!